”Dietă”. Un cuvânt care îl întâlnim peste tot, pe orice canal de comunicare inter-uman posibil – în ziare, în reviste, la televizor, pe internet, pe paginile de social media. Peste tot! Ce înseamnă totuși acest cuvânt, ”dietă”? Care este povestea sa?
Termenul din limba română vine din franțuzescul ”diète”, care înseamnă ”regim alimentar special recomandat de medic în scop terapeutic sau pentru menținerea sănătății”. Din păcate, sensul inițial a fost de mult dat uitării – astăzi cuvântul ”dietă” este folosit de către oricine, de la șarlatani la oameni de bună credință, ca să inducă ideea că tot ceea ce trebuie să faci pentru a avea corpul dorit este să urmezi un anumit plan, ”dieta”, care este, bineînțeles, diferită de la caz la caz: veganismul, dieta mediteraneeană, dieta Raw Food, dieta Atkins, dieta Dukan, dieta Low Fat, diete, diete, diete! Dacă urmezi toți pașii, vei avea corpul la care ai visat întotdeauna. Noi ne-am pus întrebarea: chiar așa să fie?
Totuși, cuvântul ”dietă” nu este doar un cuvânt care ar trebui asociat doar cu șarlatania sau minciuna. El este legat și de un episod crucial din istoria omenirii. Schimbarea unei anumite părți a dietei ființelor umane a avut un rol important în istoria speciei noastre, trebuie precizat acest lucru cât se poate de clar. De exemplu, introducerea cărnii în dieta precursorilor primilor oameni moderni, Homo erectus, a avut un impact aproape decisiv, potrivit antropologului Henry S. Bunn, care susține acest lucru în articolul său ”How meat made us humans”.
Articolul mai sus numit a fost publicat într-o colecție impresionantă de articole științifice legate de dietă, The Oxford Handbook of the Archaelogy of Diet (lista articolelor o puteți vedea aici) și susține, printre altele, faptul că modificări importante din punct de vedere biologic sau social se datorează în proporție covârșitoare trecerii de la alimentația bazată pe fructe la cea formată din carne și rădăcinoase, proces care a avut loc, cu aproximație, acum 1 milion de ani. Alți doi antropologi, Alan Beardsworth și Teresa Keil, susțin, în lucrarea lor ”Sociology on the menu: an invitation to the study of food and society” chiar faptul că această schimbare de dietă a făcut posibilă o dezvoltarea unui creier mai puternic și de dimensiuni mai mari. Dieta superioară calitativ care oferea energia necesară evoluției a fost decisivă în această privință, susțin cei doi.
De aceea, nu trebuie să negăm importanța dietei și nu acesta este scopul nostru. Dorim să ajutăm oamenii să înțeleagă mai bine acest concept, care este folosit atât de mult doar în scopuri comerciale. Mulți dintre cei care ”vând” aceste diete știu foarte bine cât rău poate să facă ”șoc” unui organism uman care se luptă deja cu o problemă legată de greutate (fie că e vorba de kilograme în plus, fie în minus), dar or să încerce să le vândă oricum. Ceea ce putem și vrem noi este să ajutăm oamenii să nu mai creadă în povești – adevărul dur, dar corect, este acesta: NU exista dieta minune și nici nu va exista vreodată! Nu exista nici o pastilă sau ceai magic, slăbirea eficientă nu poate fi rapidă și nici o dietă nu se aplică în mod universal. De aceea, puteți să ignorați liniștiți anunțuri de genul: “Scapă de 10 kilograme în 10 zile!” sau “Mănânci cât vrei și slăbești”, pentru că, simplu, sunt false. Să punem problema altfel: de ce nu suntem cu toții slabi, dacă durează doar 10 zile ca să scapi de 10 kilograme?
Haideți să vedem ce părere are și Cezar și ce ne îndeamnă să facem în această privință: să ne apucăm de o dietă ”minunte” sau să privim problema kilogramelor în plus dintr-o viziune holistă?
Viața în mișcare, episodul 12: Despre diete
