Când vine vorba despre corpul omenesc nu putem să nu ne mirăm de cât de complex este și câte lucruri uimitoare poate să facă. De multe ori ne întrebăm cum funcționează mușchii, cum ne protejează sistemul imunitar de atâtea și atâtea pericole. Cum creierul nostru este ca un calculator super performant care controlează absolut totul. Toate aceste lucruri sunt fascinante și au suscitat interesul față de corpul nostru încă din cele mai vechi timpuri. De altfel, un alt lucru extrem de interesant legat de corpul uman este și subiectul acestui articol. Mai precis, este vorba despre procesul de termoreglare.
Ce este termoreglarea?
Este capacitatea prin care organismul își menține temperatura constantă indiferent de temperatura mediului ambiant. Temperatura optimă a corpului se situează constant undeva în jurul cifrei de 37 grade Celsius. În funcție însă de mai mulți factori, precum momentul din timpul zilei în care este măsurată (de exemplu, o temperatură de 36 grade Celsius măsurată dimineața devreme este normală) sau stimuli externi (emoții, stres, efort fizic intens), temperatura poate fi mai mică sau mai mare decât această valoare considerată optimă.
Temperatura corpului este rezultatul echilibrului între producţia de căldură şi pierderea acesteia. Printre principalele organe care produc energie termică, atunci când corpul este în repaus, sunt:
- ficatul
- inima
- creierul
- glandele endocrine
Dacă ar fi să vedem cine produce cea mai multă energie în timpul unui efort fizic, trebuie să ne îndreptăm atenția spre musculatura scheletică. Aceasta își procesele prin care produce căldură chiar și de 30-40 ori mai multe, comparativ cu starea de repaus a mușchilor.
Termoreglarea: temperatura centrală și temperatura periferică
Termenul de ”temperatură centrală” se referă, în principal, la temperatura organelor interne. Aici specialișii includ inclusiv temperatura volumului central de sânge care irigă aceste organe. Acest termen mai înglobează și include activitatea generatorilor de caldură reprezentați prin creier, locația termoreceptorilor centrali senzorilor centrali din hipotalamus, inimă și alte organe izolate de mediul extern. Aceste organe produc o cantitate relativ constantă de caldură.
Temperatura centrală este recunoscută că se menţine relativ constantă, chiar și condițiile în care temperatura periferică manifestă variații mari
Temperatura periferică este așa numita ”coajă” și este cea resimțită de învelișul corpului (mușchi și piele). Ea nu este constantă, precum cea centrală, ci se modifică în funcție de condițiile de mediu sau de factorii externi. Diferența de grade dintre cele două componente, tipuri de ”temperatură” dacă vreți, poate ajuta chiar și la 5 grade Celsius.
Între organism și mediul înconjurător există o permanentă relație de interacțiune. Transferul de căldură dintre mediu și organism, dar și invers, apare mereu și include 3 componente are organismului:
- Sistemul nervos simpatic
- Rețeaua vasculară subcutanată
- Țesutul subcutanat
Procese fizice care fac posibil transferul de căldură între organism și mediul înconjurător
Cum ne arată și subtitlul de mai sus, xxistă, de asemenea, și o multitudine de procese fizice care influențează transferul de căldură. Care sunt acestea?
- Iradierea
Transferul de căldură dintre aer și un corp mai cald decât acesta.
- Conducția
Schimbul de căldură dintre două obiecte, de unul cald la unul rece.
- Convecția
Înlocuirea stratului de aer cald din jurul corpului cu unul mai rece.
- Evaporarea
Trecea apei din stare lichidă în stare gazoasă, sub acțiunea nemijlocită a unei temperaturi care face posibilă vaporizarea. Evaporarea apare cel mai des la nivelul pielii, fiind împărțită, la rându-i, în două ramuri – transpirația și perspirația insensibilă.
Buna funcționare a termoreglării și a păstrării unui echilibru termic adecvat este rezultatul a două procese cheie: termogeneza și termoliza. Cele două sunt coordonate de către două centre de termoreglare, ambele situate în hipotalamus:
- Centrul termolitic, format, în principal, din neuroni care manifestă o mare sensibilitate la căldură. Este situat în hipotalamusul anterior.
- Centrul termogenetic, care poate fi găsit în hipotalamusul posterior.
Termogeneza și termoliza sunt procese vitale pentru organismul uman și vom încerca să explicăm, pe scurt, cum funcționează fiecare dintre ele.
Termogeneza
Este procesul prin care organismul produce căldură. Are la bază, la rându-i, mai multe procese, care pot fi însă împărțite în două mari categorii:
- procese care reduc pierderea de căldură (de exemplu, vasoconstricția cutanată)
- procese care cresc producția de căldură (de exemplu, frisonul)
Termoliza
Este procesul opus termogenezei, bineînțeles. Termoliza reprezintă procesul prin care organismul ”pierde” surplusul de căldură, fiind cunoscut și sub numele de ”termodispersie”. Un punct comun cu termogeneza este însă faptul că termoliza își împarte ”activitatea” tot în două categorii:
- procese care cresc pierderea de căldură (creșterea secrețiilor glandelor sudoripare, vasodilatația cutanată)
- procese inhibă producere de căldură (inhibarea frisonului, inhibarea secreției de hormoni tiroidieni, reducerea tonusului muscular)
Mai multe detalii interesante despre aceste procese extrem de importante pentru buna funcționare a organismului ni le va oferi Cezar, în intervenția sa de la Impact FM. Audiție plăcută! 😀
